Clasa a IX – a…o dulce si tanara amintire, eram niste bobocei care urmam sa descoperim scopul vietii. Despre clasa a X-a ar fi poate mai multe de zis, imi inchid acum ochii si pentru o clipa patrund din nou in atmosfera pauzelor si a orelor in care toti ne ajutam unii pe altii….aveam teste..si totusi nu eram nici unii pregatiti..dar riscam si ne ajutam unii pe altii chiar daca asta inseamna demulte ori ca unu din noi sa se aleaga cu vreo nota mica, eram un grup de tineri indrazneti.

Clasa a XI-a a fost a fost clipa in care simteam ca ne racim unii de altii, ca incep sa se faca asa zisele “bisericute” si numai suntem copii din clasa a IX-a care la orice prostioara saream sa fim toti impreuna, insa odata cu inceperea clasei a XII-a am realizat ca tot ce parea a ne face distanti unii de altii a fost doar o parere; era incredibil, cel mai frumos an al vietii mele a fost clasa a XII-a, vedeam parca pe cum trecea si timpu in ochii profesorilor un mic regret.

Am pus bazele unei noi vieti in liceu, care insa s-a sfarsit mult prea repede. Am cunoscut oameni pe care desi nu imi doream sa imi ajunga atat de aproape de inima, au ajuns. Timpul trecea…imi parea ca a inceput numaratoare inversa a orelor de curs si imi doream din tot sufletul sa mai raman acolo…in aceeasi banca de la randul de la geam alaturi de colegii mei, cu care de multe ori chiuleam, saream un gard, stateam de”sase” cand vreunul fuma…mi-e dor…mi-e dor de copilarie si sunt constient ca timpul lasat in urma nu se va mai intoarce, dar stiu ca au ramas amintiri frumoase care niciodata nu vor lua sfarsit.

Cei care nu au nici o amintire frumoasa din liceu se mint pe sine insusi, isi mint sufletul, nu exista om care sa nu aiba o mica amintire, o mica nazbatie, vreun profesor care nu-l suporta, o ora de la care chiulea….nu se poateeee…sunt anii de liceu.

De folosit il folosesc, dar pe internet mai putin. Am prieteni si rude care imi spun Ghita, Gheorghita, Geo si alte derivate, pe internet folosesc Pustiu, Florin si numele de familie Sirbu.

Asa ca de acum sa nu va mai aud ca ati descoperit America, ca ati aflat voi de pe nu stiu unde ca ma mai am si alte nume.

• 884 de postari
• 474 de comentarii
• 20 de categoriila
• 280 de taguri
• 15 pagini
• 1 widget
• 8 pluginuri

Luand in considearare ceea ce s-a intamplat la inceputul anului cand am pierdut undeva la 4.000 de comentarii si vreo 10 articole restul resusind sa le recuperez pot sa spun ca stau destul de bine si ca am trecut cu bine peste problemele de atunci la partea de trafic ne-am revenit si chiar e in crestere.

• ma gandesc ca vremurile care se preconizeaza vor fi tare cacacioase
• la cat de constipati sunt astia e normal, indeosebi sefii ca de cand le-au scazut lingaii chiar au nevoie de laxative.
• la cat le indeasa Base pe la spate…. e firesc sa-si procure laxatice.
• sau poate au vrut sa scoata industria farmaceutica din criza.

Si uite asa statul Rroman da dovada inca o data ca criza e criza doar in randul oamenilor de rand. Cred ca de aceasta stire au ras si curcile si nu cred ca ar strica ca cei de la SIE sa se duca sa le intrebe

Inarmati cu camere foto-video am pornit prin Balcik sa indeplinim taskurile, echipa din care am facut parte era formata din 5 membri, pe langa noi mai erau inca 3 echipe. La inceput am crezut ca asta va fi cea mai grea proba si asa a si fost, am intalinit oameni care nu stiau nici romana nici engleza sau oameni care dadeau impresia ca stiu romana dar daca incercai sa afli mai multe de la ei ii pierdeai, nu te mai intelegeai cu ei. Norocul nostru a fost ca am avut un membru in echipa care stia rusa si asa ne-am mai descurcat. Asa ne-am dat si noi seama ce inseamna soc cultural, cel putin eu la asta m-am gandit. Practic aici ne-a fost usor nu as vrea sa imi imaginez ce s-ar intampla daca as ajunge prin China si sa dau peste niste locuitori cu care nu m-as putea intelege.

Ei nu au vrut decat ca noi sa ne simtim bine si sa nu ne lipseasca nimic si din punctul meu de vedere pot sa spun ca au reusit.

Mai exact o colega de a mea trebuia sa ajunga in centru sa isi ia o cartela de telefon pentru ca avea de dat un telefon important si cum oamenii de la acel hotel erau foarte de treaba si foarte saritori s-au oferit sa o duca pana in centru. Si cum ea era fata ii era putin frica sa se duca doar ea cu doi bulgari in masina asa ca m-a rugat pe mine sa merg cu ea. Partea interesanta abia acum urmeaza, bulgarii nostri cu care am fost conduceau cu viteza foarte mare undeva la 140Km/h chiar si mai bine tinand cont ca drumul nu era unul foarte bun. Partea distractiva a fost momentul in care a dat muzica tare la melodia O-Zone – Dragostea Din Tei, noi nici nu stiam cum sa reactionam, la inceput ne-a bufnit rasul apoi am cantat alaturi de ei.

Intr-un final am ajuns si noi la destinatie teferi, unde Volkswagen-ul Golf cu care am mers a fost parcat pe contrasens intr-o pozitie ce nu era nici perpendiculara cu axul drumului dar nici paralela. Ne-am rezolvat noi treburile pe acolo si am plecat catre hotel. Pe drum alta intamplare, deja cu viteza mare ne-am obisnuit nu mai era ceva neobisnuit pentru noi, asa ca soferul s-a gandit sa ne faca o surpriza sa ia mainele de pe volan intr-un moment nu tocmai potrivit, urmand o curba. Colega mea s-a cam speriat cand a vazut asta exclamand “oh my god!“.  Bulgarii si-au cerut frumos scuze si au incetinit viteza. Spre uimirea colegei mele am ajuns intregi la hotel.

Pot sa spun ca mie mi-a placut aceasta aventura, chiar au simtul umorului.

In ultima perioada nu prea am fost motivat sa mai scriu articole noi si originale pe blog, motivul: excluderea tuturor rezultatelor de pe google (acum si-a revenit), volum foarte mare de lucru (proiecte la care am foarte mult de lucru) si lipsa timpului. Toate acestea au dus la o stare oboseala.

So, de acum inainte imi propun sa scriu minim un articol pe zi, chiar daca unele vor fi programate de pe o zi pe alta. Sunt perfect pregatit, odihnit (ca de a fost/este Pastele) si ceea ce ma motiveaza cel mai mult: traficul in crestere.  Pe langa toate acestea imi propun sa imi mai deschid un blog care va avea cateva categorii mari si late insa deocamdata sunt doar la stagiul de idee gandindu-ma ce domeniu sa imi iau.

Ce pot spune eu am sarbatorit prin munca, asa s-a intamplat sa fie, dar nu m-a deranjat deloc. Asta este si motivul pentru care scriu articolul acesta intaziat si de aceea nu prea am mai scris in ultima perioada pe blog. Celor care aveti nume de floare sau Florin, Florica, Floricica sau mai stiu eu cum, va urez si eu LA MULTI ANI!

Si asa cum spune si melodia de la Voltaj: “ca la 20 de  ani fara griji si fara bani”.

Va multumesc!

• Orice ar fi la un examen incearca sa iesi printre ultimii din sala.
• Nu toti profesorii se tin de promisiuni, multi sunt zdrente.
• Profesorii care merita sa fie apreciati sunt pe cale de disparitie, si am reusit sa invatat foarte multe de la un asemenea profesor.

Urmeaza o saptamana de vacanta pentru mine fata de altii care de luni incep scoala.

P.S:  De ce mai platesc factura la internet? Probabil sa am o masura de siguranta.

• am avut probleme cu hostul
• am reusit sa optimizez blogul sa se incarce sub 2 secunde aici.
• am luat toate examenele pana acum, mai am inca 3 si scap de sesiune.
• am terminat 4 site-uri pe care le voi pune cat de curand in portofoliu.
• am invatat o lectie esentiala, orice ar fi la examen trebuie sa iesi printre ultimii.

Pentru cei interesati de atestate la informatica ma pot contacta folosind datele de contact de aici

Eu va urez succes celor care sunteti la facultate

In concluzie backup-ul e sfant si trebuie facut mereu.